Planul Înclinat Covasna -

Catalin Gaina

Din pacate nu a mai ramas mai nimic din aceasta minune ingineresca din 1880 care folosea forta gravitationala pt functionare . Caruciorul plin tragea caruciorul gol . Cand eram copil in 1982 am fost cu el . Nu va dati seama ce senzatie era la viteza de coborire si frana mai brusca cu catva metri de rampa de descare . Acum a ramas doar doua afise niste macaze cateva vagoane . Pacat ar fii fost o destinatie buna pt zona daca era functional .

Bogdan Matei

Exista traseu turistic marcat în zona, Planul Înclinat (ce a rămas din el) poate fi vizitat fără probleme, în conditii sigure. Merita din plin făcut circuitul de drumeție, ajungi astfel și la Cetatea Zanelor și parcurgi și o bucata din fostul traseu al mocanitei.

Lucian Ionescu

În anul 2019, vestitul Plan Înclinat de la Comandău era cumva accesibil cu o mocănița care parcurgea Valea Zânelor de la marginea stațiunii Covasna (Hotel Clermont) până la baza planului. Frumusețea peisajului străbătut justifică din plin numele de Valea Zânelor. În anul 2024, Mocănița Covasna apare pe Google Maps ca fiind închisă definitiv.
La capătul traseului mocăniței putem vedea un panou turistic informativ și rămășițele ”Planului înclinat de la Comandău” sau, popular, Șiclăul (Kovásznai Sikló), monument tehnic unic în România și printre puținele în lume. Acest plan înclinat a fost construit la sfârșitul secolului XIX și a funcționat un secol și câțiva ani. Era considerat o minune tehnică, iar o machetă ar fi fost prezentată și la Expoziția Universală din 1896 (?). Lemnul exploatat în Depresiunea Comandău (Komandó, în ungurește, din germanul Grenzkommando = ”post de grăniceri”, înainte de 1918 granița între Imperiul Austro-Ungar și România) era adus cu locomotiva cu aburi până în vârful Dealului Șiclău (Sikló) de unde pe Planul Înclinat era coborât în Valea Zânelor și de aici dus la Covasna, tot pe linie ferată îngustă. Planul înclinat avea 1236 m lungime și o diferență de nivel de 327 m (între 1013 și 686 m). La capetele planului erau două platforme și pe fiecare se punea câte un vagon. Greutatea vagonului încărcat cu lemne din vârful dealului îl trăgea în sus pe vagonul gol din vale, deci instalația funcționa ecologic, numai pe pe bază gravitațională.

Solomon Ovidiu

Plimbarea pana aici este placuta dar planul inclinat (candva vedeta pe valea zanelor) pe care urcau si coborau vagonetele cu cherestea acum 40 de ani nu mai este accesibil turistilor. Podul nu mai exista deci e foarte greu de ajuns pe panta si apoi in padure. Au ramas le linia ferata cu ecartament ingust doar cateva vagoane de cherestea si cateva de persoane dar sunt in paragina la fel ca si cele doua locomotive cu abur expuse in fata hotelului de la intrarea in vale.

Szabo Robert Arpad

Paragina totala ... Au Mai ramas cateva vagoane in stare de fire vechi ... 2 locomotive la fel chair la intrare spre poana zanelor ... Pacat ... Ar fi fost superb CA tineretul sa IL vada functional ... Mai ales cei ce studiaza la inginerie mecanica ... Totul in viata nu SE bazeaza pe roboti ...

Sonia D.

Din păcate mă așteptam să fie mai bine întreținut spațiul, sinele aproape ca nu se mai zăresc din cauza ierbii și vegetației care o acoperă.

VILI VILI

Ar fi trebuit păstrat ptr.viitoarele generații, fiind o realizare inginereasca de excepție dar... aici a intervenit ,,statul nostru cel drag,,și l-a ,,conservat,,ptr.totdeauna.

Ovidiu Voicu

E un loc foarte bun pentru a înțelege industria lemnului.

Nu ratați ocazia de a urca în vechile vagoane de tren, acum abandonate. Dar cu grijă!